Alimentaţia sănătoasă se învaţă din primii ani de viaţă
După vârsta de 1 an copilul va fi învăţat să mănânce singur la masă. Dacă părinţii îi vor acorda atenţia necesară, în jurul vârstei de 2 ani copilul va mânca singur corect sau aproape corect. Anume la această vârstă se fixează obiceiurile alimentare pentru toată viaţa, fapt de mare importanţă pentru starea de sănătate de mai târziu. Bebeluşii îşi pot forma foarte repede deprinderi greşite, ceea ce îngrijorează specialiştii nutriţionişti.
În general este indicat să se consume cât mai puţine alimente înalt procesate industrial, mâncăruri prăjite şi sărate, dulciuri. Ele pot crea dependenţă în timp şi pot duce la obezitate, diabet zaharat, afecţiuni cardiace şi hipertensiune arterială. Astfel copii sunt lipsiţi de vitamine, proteine şi fibre alimentare necesare unei dezvoltări sănătoase.
Consecinţele alimentaţiei dezechilibrate sunt:
- anemia hipocromă la copiii alimentaţi în principal cu lapte şi produse lactate cu făinoase;
- cariile dentare, la cei care continuă să folosească biberonul sau beau înainte de culcare lichide dulci;
- anorexia neurogenă, care apare la copiii alimentaţi într-o atmosferă stresantă;
- obezitatea în urma excesului de calorii;
- parazitozele intestinale, mai frecvente la copiii alimentaţi în condiţii neigienice sau care sunt lăsaţi să "ciugulească" în cursul zilei cu mâinile murdare.
- asigurarea unui regim alimentar regulat;
- evitarea băuturilor dulci înainte de culcare (acestea favorizează dezvoltarea cariilor dentare);
- evitarea consumului de lichide între mese (acestea scad apetitul);
- evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrate între mese, ele scad de asemenea apetitul. Se vor folosi o dată sau de două ori pe zi, la sfîrşitul meselor principale.
- evitarea forţării copilului la masă;
- evitarea manevrelor de stimulare a acceptării alimentelor prin oferirea de distracţii în timpul mesei (aceasta poate duce la un comportament nevrotic faţă de alimentaţie).
